În ultimii ani, tot mai des auzim la știri sau citim în rapoartele despre mediu termenul PM2.5. Este un indicator al calității aerului și, în același timp, un avertisment legat de impactul poluării asupra sănătății noastre. Dar ce înseamnă exact PM2.5 și de ce este considerat atât de periculos?
Ce înseamnă PM2.5?
PM vine de la „Particulate Matter” (materie particulată), adică un amestec de particule microscopice solide și lichide aflate în aer. Cifra 2.5 se referă la dimensiunea acestor particule: ele au un diametru de 2,5 microni sau mai mic. Pentru comparație, un fir de păr uman are între 50 și 70 de microni, deci aceste particule sunt de cel puțin 20 de ori mai mici.
Datorită dimensiunii reduse, PM2.5 nu poate fi filtrat eficient de nas și căile respiratorii superioare, pătrunzând adânc în plămâni și chiar în sânge.
De unde provin particulele PM2.5?
Aceste particule pot avea atât surse naturale, cât și artificiale:
- Surse naturale – incendii de vegetație, erupții vulcanice, praf saharian, polen.
- Surse antropice (produse de om) – arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, benzină, motorină), trafic rutier intens, centrale electrice, industrie, încălzirea locuințelor cu lemne sau cărbune.
În mediul urban, principala sursă de PM2.5 este traficul auto și încălzirea rezidențială.
Efectele PM2.5 asupra sănătății
Expunerea la particulele fine PM2.5 este strâns legată de numeroase probleme de sănătate, deoarece ele pot provoca inflamații și afectează funcționarea normală a organelor. Printre efectele cele mai importante se numără:
- Afectarea sistemului respirator
- iritații ale căilor respiratorii, tuse, dificultăți de respirație;
- agravarea astmului și a bronșitelor cronice;
- creșterea riscului de infecții respiratorii.
- Probleme cardiovasculare
- creșterea tensiunii arteriale;
- risc sporit de infarct și accident vascular cerebral;
- afectarea circulației sanguine.
- Impact asupra sistemului nervos
- particulele ultrafine pot ajunge în fluxul sanguin și chiar la creier, fiind asociate cu declin cognitiv și boli neurodegenerative.
- Riscuri pe termen lung
- scăderea speranței de viață;
- creșterea incidenței cancerului pulmonar;
- efecte negative asupra dezvoltării copiilor și asupra sarcinilor.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră PM2.5 unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu pentru sănătatea umană.
Limite și recomandări
OMS recomandă ca media zilnică a concentrației de PM2.5 să nu depășească 15 µg/m³, iar media anuală să fie sub 5 µg/m³. În multe orașe mari, aceste valori sunt depășite frecvent, în special iarna, când se combină poluarea din trafic cu cea provenită din încălzirea locuințelor.
Cum ne putem proteja?
- Evitarea zonelor cu trafic intens și plimbările pe străzi mai puțin aglomerate.
- Ventilarea atentă a locuinței – aerisirea în orele cu poluare mai redusă (dimineața devreme sau după ploaie).
- Utilizarea purificatoarelor de aer cu filtre HEPA în interior.
- Purtarea măștilor de protecție (N95, FFP2) în perioadele cu poluare ridicată.
- Monitorizarea calității aerului prin aplicații și site-uri specializate, pentru a lua decizii informate.
Concluzie
PM2.5 reprezintă particulele microscopice din aer, invizibile cu ochiul liber, dar extrem de nocive pentru sănătatea noastră. Provenind în mare parte din trafic și arderea combustibililor, ele pot afecta plămânii, inima, creierul și chiar durata vieții.
Înțelegerea impactului lor și luarea unor măsuri de protecție devin esențiale, mai ales în marile orașe. Aerul curat nu este doar un confort, ci o necesitate vitală pentru sănătate și pentru calitatea vieții.
